Nrescides dij che mutons vën al mond cun na gran ueia de mparé y de descuvrì l mond. Sce i possa vester tl zënter de si troi de mparé, po’ ne passa chësta ueia nia, pona ons la cundizions otimeles per n mparé sot y cun legrëza, n mparé per la vita. L acumpaniadëur pea su si nteresc y njinia cundizions per pudëi se svilupé, nvian, ispiran y dajan snait.
Uni mut*a à si ponc de forza, unfat sce tl ciamp logich-matematich, dl artejanat, dl muviment, linguistich, dla mujiga y n.i. Uni nteligënza giapa si mpurtanza y lerch. La cumpetënzes de basa possa se furmé stersces y segures cun la dl’aurela che ie de bujën, tl drë’ mumënt cun l acumpaniamënt ndividuel. Chësc porta pro a na segureza de sé y autonomia tla vita.
La cumprenscion y l sentì dla emozions y di valores giapa almanco tan de atenzion, coche l ie unì dat nchin a śën ai dac y ai fac. Ne ie pa i valores la fundamëntes per n viver sarëin y de pesc te na cumenanza. L amor, la denità, la senzierità, l sentimënt de respunsabltà y de cuscienza ie la basa dl proiet.
La natura pieta na varietà de esperienzes sensorieles coche degun liber o auter post ie bon de pité: tofs, formes, fueres, culëures, sëures y materiai che se muda for inò. Crescian su cun la natura sons boni de mantenì y renfurzé l liam naturel, se sentian pert de ëila y cialan cun amor lessù: sun sé nstës, sun i autri, sun nosta tiera.
Per renfurzé nosc team y anjinië la mesana chirons acumpaniadëures, maestri, nsenianc de uni fascia de istruzion!
Furmazion y/o esperienzes tla pedagogia per la pesc de Maria Montessori y “Wildnispädagogik” ie de vantaje!
Sëntes’a nteres de ulëi savëi deplù sun l proiet per pudëi lascé fé pea ti mut*a?
Es’a na lerch dedite y/o dedora da ulëi mëter a disposizion per na tel luegia?
O es’a vel idea de ulache na grupa pudëssa abiné na lerch?
Te savëssa pa bel a acumpanië i mutons/la mutans a chësta maniera śën o tl daunì? Ntan dut l ann o nce mé danterite y danterora per fé velch de particuler?
Son recunescënc per uni pitl o majer sustëni finanziel acioche l proiet posse pië via y duré tl tëmp.
24.06 – 28.06: Pontives
01.07 – 05.07: Pontives
08.07 – 12.07: Sëlva, Daunëi
15.07 – 19.07: Sëlva, Daunëi
22.07 – 26.07: Sëlva, Daunëi
29.07 – 02.08: Sëlva, Daunëi
05.08 – 09.08: Pontives
12.08 – 16.08: Pontives
19.08 – 23.08: Pontives
Loma, acumpaniadëura y coordinadëura dl proiet
Loma
Loma, sociologa, montatrice film
Loma, psicologa
Tres chësc canal ulons fé al savëi a duc i nteressei coche l proiet Gaia va inant, cuntan y mustran nuviteies, velch dl’atività y vares mpurtanc. Oradechël ulons nce purté ite mpulsc y pensieres dla idea dl proiet.
(I messajes unirà scric baratan ju danter la rujenedes ladin, tudësch y talian.)
Che te posses sté saurì y te lecurdé for inò che nsci coche tu ies, avisa nsci, nsci ies adrët y unich! Ce bel che te ies tlo sul mond!
Acioche i tesć se lascia liejer plu saurì, ons suvënz mé adurvà una na forma di sesc. Sambën iel cun chësta forma minà sibe l ses feminil che chël masculin.
Acioche i tesć se lascia liejer plu saurì, ons suvënz mé adurvà una na forma di sesc. Sambën iel cun chësta forma minà sibe l ses feminil che chël masculin.
N mudamënt tl acumpaniamënt di mëndri."